14 August 22

Unde pleacă cei pe care i-am iubit când nu mai există cuvinte, îmbrățișări și săruturi? Unde dispare mama sau tatăl?

Unde pleacă cei pe care i-am iubit când nu mai există cuvinte, îmbrățișări și săruturi? Unde dispare mama sau tatăl? Nimic nu a fost creat pentru a trece în neființă. Toată natura a fost oferită în dar omului, iar omul așezat deasupra tuturor pentru a o înnobila. Cum îmi pot închipui raiul fără prietenii pe care i-am iubit în viață? Oare poate exista fericire fără florile și copacii de care m-am bucurat cât am trăit pe pământ? Dar necuvântătoarele, cei mai buni prieteni ai omului, care poartă tot amprenta Creatorului, pot ele să devină doar praf și cenușă? Dacă Dumnezeu care este iubire, nu poate El  face ca fiecare părticică a fericirii noastre, să se regăsească și dincolo de această existență efemeră? Nu știm ce este Raiul decât în mică măsură. Dar știm sigur că este locul cel mai plin de iubire, unde nu există dor și lacrimă, dezamăgiri și așteptări. Este locul unde fiecare secundă se transformă în veșnicie. Nu poate fi raiul locul singurătății. Nu poate exista Eden fără plante și animale, fără mama și tata, fără sentimentul de dragoste care ne leagă unii de alții, ca un lanț infinit și indispensabil. Raiul este locul unde totul își regăsește armonia, pe care nu am încetat să o căutăm aici pe pământ și doar în parte am găsit-o. Acesta este Raiul!

Părintele Alexandru Lungu. / Foto: Facebook.com
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe