14 August 22

Susținerea pruncuciderii, a păcatului cumplit al avortului-politica oamenilor fără Dumnezeu, implementată din ce în ce mai brutal

Susținerea pruncuciderii, a păcatului cumplit al avortului- politica oamenilor fără Dumnezeu, implementată din ce în ce mai brutal  în lumea în care trăim

Iubiți prieteni, ultimile  săptămâni ne-au arătat încă o dată,  dacă mai era nevoie, faptul că sunt  oameni care pretind că provin din medii înalte din perspectiva  performanței educaționale și a pregătirii  intelectuale, care, însă, atacă  din păcate valoarea supremă oferită de către Dumnezeu Zidirii Sale, și anume viața.  După decizia înțeleaptă, justă și extrem de argumentată din toate punctele  de vedere a Curții Supreme a Statelor Unite, care statuiază în adevăr că avortul, adică uciderea pruncilor, nu se  poate socoti în rândul drepturilor  pentru că nimeni nu își poate aroga un așa-numit „drept de a ucide”,  după această decizie a Curții supreme a SUA spuneam, toate cercurile progresiste și neomarxiste din lumea de astăzi, grupate în structuri cu denumiri  pompoase au sărit să  apere chipurile așa-numita „libertate” a femeii de a face ceea ce dorește cu viața pe care Dumnezeu i-a sălășluit-o în pântece, dăruindu-i marele privilegiu de a se face colaboratoarea  Sa prin  nașterea de prunci. De altfel, această atitudine de a susține  pruncuciderea, poziție de neconceput pentru orice portret rațional și sufletesc sănătos din perspectivă umană, o asemenea  poziție cinică și crudă s-a exacerbat în ultima perioadă pentru că în Statele Unite, de exemplu, state precum New York, dar și altele au legalizat avortul până la naștere, iar dacă pruncul nu moare în urma intervenției, să poată fi lăsat să moară lent. Nu cu multă vreme în urmă, în statul Virginia,  spre exemplu, s-a discutat și posibilitatea ca femeia care a născut să poată decide uciderea copilului până la vârsta de 2 ani pentru că, în mintea îmbolnăvită de păcat a celor cu asfel de abordări, copilul nou-născut nu are până la această vârstă conștiință de sine și este dependent de mamă. Cine s-ar fi putut gândi dacă ar fi un om cu o  reflecție  firească la faptul că  se poate ajunge vreodată la o astfel de concepție  ucigașă și lipsită de orice fel de substanță umană? Oricum, această atitudine pro-avort este vârful aisbergului  și vine într-o nefericită continuitate  cu o atitudine de ansamblu a societății umane în care trăim,  unde politica decizională a susținerii și implementării păcatului este mai prezentă decât oricând. Așa-numitele parade ale diversității, de fapt parade ale devianței și ale  păcatelor extrem de grave  precum homosexualitatea sau dorința de a legaliza așa-numitele „căsătorii” între persoane de același sex, astfel de reprezentări ziceam care sfidează conștiința sănătoasă a oamenilor și care vor să promoveze nefirescul în locul normalității și întunericul păcatului ca substitut pentru lumină au devenit preocuparea esențială a secularismului și globalismului progresist, care conduce în multe dintre  locurile lumii de azi. Așa-numita ideologie de gen în care bărbații  se cred femei și invers sau insistența cu care se dorește implementarea  educației  deviante în școli sunt alte puncte de pe agenda LGBT  prin care se dorește negarea Creației lui Dumnezeu, oficializarea și legalizarea păcatelor care  întinează întru totul conduita umană, dorindu-se astfel răsturnarea oricărui sistem de valori  sănătoase pentru ca  omul să devină ceea ce doresc cercurile interesate,  adică un personaj dezintegrat din punct de vedere moral,  cu identitate  distrusă și care să  nu mai  aibă legătură cu Dumnezeu în calitate de Creator al său. Nu mi-am putut imagina că într-o așa-numită Europă unită care vorbea inițial  despre respectarea identității specificului național și a credinței fiecărei națiuni,  se va  veni cu astfel de măsuri care șochează  orice minte întreagă și orice inimă sănătoasă din perspectivă morală. Din nefericire și România este vizată din plin de agresivitatea izvorâtă de la cel rău cu care este atacată fibra celor mai sănătoase principii și prin care se dorește demolarea a tot cea ce avem mai sănătos și mai de preț.  Credința creștin-ortodoxă este stâlpul pe care s-a sprijinit acest popor de aproape două milenii,  dar iată că se dorește știrbirea valorilor esențiale ale acesteia. Paradele LGBT,  organizate sfidător chiar și în  zile de mare însemnătate  pentru creștinii ortodocși, ca de exemplu, 14 august Prohodul Maicii Domnului și 1 octombrie Acoperământul Maicii Domnului au sigur menirea de a lovi cu brutalitate ca o manifestare specifică a neobolșevismului în tezaurul valorilor perene ale acestei țări. Iată că  trăim într-o Europă care nu menționează în documentele  sale decizionale niciun cuvânt despre credința în Dumnezeu și valorile creștine, dar  susține pervertirea oricărei valori cu care Creatorul a împodobit  Creația Sa.  
Ca o concluzie extrem de tristă la tot cea ce am menționat, mă simt nevoit să spun că din punctul meu de vedere această agresiune flagrantă, violentă,  fără precedent susținută pe  toate canalele de comunicare și îmbrăcată în haina manipulării și a denaturării adevărului împotriva  valorilor creștine, va continua pentru că  toți cei care vor să lupte cu Dumnezeu, nu au liniște dacă nu îi slujesc cu și mai mare putere „tatălui minciunii”, cum foarte bine Mântuitorul Hristos îl numește pe diavol. Sunt convins  că toți cei cu interese majore în această industrie a uciderii pruncilor, a avortului vor face toate eforturile pentru a anula dreptul la   viață și a  ocroti legal pe mai  departe pruncuciderea  atât în Statele Unite, cât și în Europa și dacă s-ar putea în toată lumea pentru că   astfel de personaje supuse ateismului și dezumanizării nu mai au nicio remușcare și niciun  fel de scrupule, urmărind doar atingerea propriilor scopuri mai ales în privința îmbogățirii din perspectivă materială și a distrugerii a tot cea ce este mai sfânt și mai  scump în om. Evident că este și vina noastră,  a celor care prin pasivitate ne asumăm complicitatea cu răul și riscul de a răspunde la trecerea dincolo ca și cei care implementează elemente abominabile în această  lume, pentru că știm bine, conform regulilor esențiale ale dreptului,  complicitatea se sancționează la fel ca și săvârșirea propriu-zisă a unui act infracțional. Pentru păcatul cumplit al avortului, evident că, în primul rând, va răspunde cea care și-l asumă,  dar totodată vor răspunde  și cei care ocrotesc legal uciderea pruncilor,  dar și cei care determină și conving  femeile cărora Dumnezeu dorește să le ofere vocația de mamă,  să săvârșească pruncuciderea. Este sigur faptul că această propagare a răului va continua pentru că într-o lume din ce în ce mai fără Dumnezeu nu ne putem aștepta la altceva, dar avem obligația de a reacționa ferm,  de a protesta vehement și de a ne situa hotărât împotriva oricărei inițiative  sau decizii care dorește să pună la îndoială opera celui mai mare Filocalic, care este Dumnezeu. Nu ne mai putem permite să răspundem filosofic și abstract unui  atac fără menajamente împotriva vieții și a valorilor sănătoase, pretextând doar că susținem inițiativele frumoase  în adevăr,  dar fără a avea reacția necesară prin care să cerem anularea răului și a deciziilor care păgubesc extrem de grav viața celor care doresc să trăiască după voia lui Dumnezeu. Biserica lui Hristos trebuie să răspundă exigenței întemeiate care reiese  din sondajele de opinie,  mai ales din ultima perioadă  prin care oamenii doresc să vadă o atitudine mai prezentă  în planul  comunicării și un răspuns mai  decis la toate problemele grave care se ivesc în societatea de azi. Este limpede că slujitorii bisericii nu au dreptul  să rămână pasivi în raport cu problemele oamenilor și pe lângă ceea ce am menționat până acum, probleme precum creșterea extrem de puternică a costului vieții, a facturilor și tendința de sărăcire a populației sunt elemente care trebuie să ne îngrijoreze și să întindem o mână pentru a-i ajuta pe cei nevoiași,  dar să  le și spunem celor  care conduc aici pe pământ că nu le este îngăduit să facă  tot ceea ce vor cu bogăția pe care Dumnezeu  a dăruit-o pentru ca fiii  Săi să trăiască  așa cum se cuvine  și nu să fie umiliți. Așadar, să Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne dăruiască înțelepciune, credință mai puternică și putere pentru a aduce atât în viața noastră, cât și a celor din jur binele, lumina și adevărul.

Protos. Dr. Sofian Costea / Captură foto: Emisiunea Lumina Cuvântului
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe