24 Octombrie 20

Sărbătoarea Sfintei Parascheva - Câteva întrebări de conștiință pentru toți creștinii ortodocși...

   Oare noi nu purtăm nici o vină pentru toată această situație în care am ajuns?
   Oare întâmplător se petrec toate aceste evenimente sub ochii noștri?
   Oare nu vrea Dumnezeu să învățăm o lecție din toate acestea?
   În primul rând, cine suntem noi pentru a ne atinge de moaștele Cuvioasei Parascheva? Chiar pretindem că avem acest drept și suntem vrednici să atingem așa cu nebăgare de seamă acestă podoabă cerească?
   Să nu uităm că în Vechiul Testament cei care s-au atins de Sicriul Legii, doar pentru a-l sprijini să nu se răstoarne, au murit pe loc.
   Oare nu am devenit prea superficiali în credință și tratăm cele sfinte ca pe ceva ce ni se cuvine pe deplin?
   Psalmistul David spune că inima înfrântă și smerită, Dumnezeu nu o va urgisi. 
   Oare nu este acesta o lecție de smerenie, ca să luăm aminte mai mult la atitudinea vameșului care stătea în spatele bisericii, nici măcar privirea ridicându-și? 
   Să nu uităm nici de Sfânta Maria Egipteanca, care simțea că o putere nevăzută o ținea și nu o lăsa să intre în biserică. 
   Am făcut noi oare o cercetare a conștiinței, dacă nu cumva, mai mult decât autoritățile, ura, lenea, desfrânarea, lăcomia și răutatea noastră ne opresc de a ne atinge de cea plină de harisme și virtuți? 
   Oare nu este și pentru noi valabil cuvântul de mustrare al Domnului prin gura profetului Isaia? 
   "Nu mai călcaţi în curtea templului Meu!
   Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare; lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai pot suferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire!
   Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge!
   Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu Îmi întorc ochii aiurea, şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge; spălaţi-vă, curăţiţi-vă!
   Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată!" Isaia 1,12-16.
   Oare nu am transformat-o pe Cuvioasa într-un automat de rezolvat probleme, iar noi nu vrem să schimbăm nimic la noi? 
   Oare nu ni se pare că ni se cuvine totul iar noi nu vrem să oferim nimic, ci ne complacem în aceleaşi mizerii sufletești? 
   Să nu uităm că și lui Moise i s-a poruncit să se descalțe, când se apropia de Rugul Aprins, pe muntele Sinai. 
   Poate că dacă vom învăța acestă lecție a smereniei, că dacă vom merge la cea care i-a uimit și pe îngeri prin viețuirea și smerenia sa, cu umilință și zdrobire de inimă, ne vom întoarce mai îndreptați la casele noastre.
 
Ieromonahul Hristofor, preot slujitor și duhovnic la Catedrala Episcopală din Huși / Teologie - Duh și Adevăr
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe