19 Ianuarie 22

Privirea Lui ...

Privirea lui Dumnezeu luminând spre viață străfundurile noastre. Cu ea începem real să trăim ...
De aici se temeluieşte uitatea noastră lăuntrică.
Dar şi purtarea cu suflet fierbinte a aproapelui.
De aici țâşneşte conştiința identității mele, ca pesoană unică şi irepetabilă în veşnicie, dar şi ca neam, ca credință ...
Andrei, întâiul chemat, s-a izbit de această privire, urmând apoi grăitoarele "vino şi vezi" pentru ceilalți ... pentru noi e mai simplu cu atâta nor de mărturie, Andrei a fost însă primul chemat ... care ne-a chemat la rândul lui.
"Vino şi vezi" ne privesc pe noi ... primindu-I privirea, începem şi noi să putem vedea.
Pronia lui Dumnezeu a făcut să ne naştem aici şi acum. Are un sens pentru toată veşnicia noastră ... ca angajament de persoană, de credință, de neam ... La mulți ani !

P.S. Si încă ceva: când Îl simțim pe Hristos în aproapele, ne e cel mai uşor să îl simțim fratele şi casnicul nostru. Unitatea mult dorită în neamul românesc, astăzi, când lumea împarte ieftin în ne-... şi ... , ca şi multe alte diviziuni, cere privirea de a recunoaşte în celălalt pe Cine locuieşte (şi) în mine. Restul e simplu, e consecință ..

Părintele Răzvan Ionescu.
Taguri: lui, ..., Privirea
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe