13 Mai 21

Pentru că am observat că au succes ”deșeurile” mediatice care aruncă cu pietre în Patriarh și preoți ...

Aș dori să adresez aceste cuvinte tuturor celor care vor să afle un alt punct de vedere față de cel care este prezentat în presă. Poate este un articol mai lung, însă apelez la răbdarea creștinului care dorește să afle o parte de adevăr care nu este prezentat în presă.

Pentru că am observat că au succes "deșeurile" mediatice care aruncă cu pietre în Patriarh și preoți, mă simt cumva dator în calitate de absolvent al Facultății de Teologie să fac următoarele precizări:

Biserica Ortodoxă Română NU și-a abandonat niciodată credincioșii și nici nu o va face vreodată. Încă de la începutul pandemiei, eparhiile din cadrul Patriarhiei Române au fost alături de cei bolnavi dar și de cei izolați în case. Acestea au donat aparatură medicală pentru spitale și alimente pentru cei care erau în imposibilitatea de a-și achiziționa produse alimentare. Doar în perioada 11 – 17 Mai 2020,  Patriarhia Română a acordat 500 de mii de euro iar până în luna Iunie a anului 2020 suma totală se ridică la un ajutor de peste 5 milioane de euro. De altfel, filantropia Bisericii Ortodoxe Române a crescut în anul pandemiei la suma de 38 de milioane de euro. Conform raportului prezentat de Patriarhia Română, în aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistență 137.679 beneficiari, au fost sprijinite peste 600 persoane vulnerabile cu ajutoare materiale și peste 120 persoane izolate, afectate de noul coronavirus, facilitând și implicarea a aproximativ 600 de voluntari la nivel național, au fost ajutate 4.531 familii din 147 de sate aparținând din 22 județe ale țării  și au fost distribuite 4.531 pachete în cuantum de 362.480 lei. A fost donată aparatură medicală, mobilier medical, produse de igienă și produse alimentare pentru spitalele: Matei Balş, Marius Nasta, Victor Babeș, Grigore Alexandrescu, Elias şi Spitalul de Urgență din București. De asemenea, Institutul Oncologic București, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Orășenesc Urlați au primit ca donație echipamente medicale. Toate aceste activități filantropice nu au fost mediatizate de către presa laica (televiziunile de știri sau posturi tv generaliste), deși Biroul de presă al Patriarhiei Române a publicat constant fiecare acțiune în parte. Aceste activități s-au desfășurat prin implicarea ierarhilor din cadrul Patriarhiei Române, adică din eparhiile din țară, cât și de voluntarii Catedralei Mântuirii Neamului. Da, există voluntari ai Catedralei Mântuirii Neamului care fac aceste acțiuni filantropice iar prin efortul acestora au fost achiziționate mai multe aparate medicale de-a lungul anilor și care au fost donate spitalelor din România. De aceste apărate se folosesc chiar și pacienții necredincioși pentru că biserica nu face discriminare. Dacă acest lucru nu este menționat pe aparat de cine este donat, asta este o altă poveste. Așadar și în aceste cazuri presa laică a tăcut. Unele comunicate de presă au fost preluate de către agențiile de presă precum Mediafax sau Agerpres dar cam atât, deși televiziunile folosesc serviciile acestor agenții de presă nu au mai preluat aceste știri.

Slujbele și rugăciunile  nu au încetat niciodată pe perioada stării de urgență de la începutul pandemiei. În luna Martie 2020 avea să fie făcut public un anunț care lua prin surprindere pe toată lumea, chiar și pe reprezentanții cultelor religioase, nu doar pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române. Se anunța închiderea bisericilor iar pentru această măsură conducătorii statului român nu s-au consultat cu reprezentanții cultelor religioase. A fost o măsură luată pe repede înainte de parcă conducătorii de le vremea respectivă erau cei care tăiau și spânzurau toate activitățile unor instituții, deși conform legii cultelor nr. 489, art. 8, alin. 1. cultele funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. iar prin art. 9, alin. 3. "autoritățile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun și sprijină activitatea acestora.". Ceea ce s-a întâmplat în luna Martie 2020 când s-au închis bisericile nu a fost deloc o formă de sprijin comun având în vedere că deciziile au fost luate fără a fi purtat un dialog cu reprezentanții cultelor religioase din România. Cu toate acestea, slujitorii Bisericii Ortodoxe Române nu au încetat să se roage pentru poporul român și au continuat săvârșirea slujbelor religioase chiar dacă în biserică erau doar persoanele clericale și neclericale (preot și cântăreț) iar preoții au pomenit pe cei care erau ținuți în case. Multe eparhii și parohii s-au adaptat în mediul online și au organizat diferite pagini de socializare unde au transmis online slujbele religioase, astfel încât credincioșii parohiilor să participe de la distanță la slujbe. Mai erau unii care tot comentau că preoții sunt "leșinați" după bani dar iată cum în perioada stării de urgență aceștia au venit la biserică să facă Sfânta Liturghie și alte slujbe, chiar dacă nu era prezent nici un credincios în biserică. Deși pe atunci se purtau felicitările celor din linia întâi din diferite domenii de activitate, unii au uitat să mulțumească chiar preoților care își lăsau familiile în case astfel încât ei să fie prezenți în Sfintele Altare pentru a se ruga pentru acest popor și pentru toți românii de pretutindeni, pentru cei bolnavi, pentru cei care lipseau de la slujbă din motive întemeiate și de înțeles. Înaltpreasfințitul părinte Teodosie începuse un canon de rugăciune în care săvârșea slujba Acatistului în miez de noapte și întărea credincioșii prin cuvântul Înaltpreasfinției sale. Și atunci au început aceste "deșeuri" mediatice să arunce cu piatra și să inducă în mintea unora cum că între Înaltpreasfințitul părinte Teodosie și Preafericitul părinte Patriarh Daniel ar exista un conflict, fapt ceea ce nu s-a afirmat niciodată de către unul dintre aceștia și afirmațiile celor din presă au fost mereu negate de către una din părți iar în anumite situații, ba chiar de ambele părți. Dacă nu s-a reușit cu așa zisul conflict, scursurile acestea din presă au început să îl atace chiar pe slujitorul care a ținut un popor întreg în rugăciune, cum că își permite să oficieze o a doua slujba de Înviere deși conform tipicului bisericesc era menționat destul de clar că în ziua Odovaniei Praznicului Învierii Domnului "se repetă toate cele ale slujbei Învierii". O perioadă de timp Înaltpreasfințitul părinte Teodosie a fost atacat prin presă iar în urma acestor atacuri au căzut mulți dintre cei care vin la biserică. Deși Înaltpreasfințitul părinte Teodosie este unul dintre cei care a ținut poporul în rugăciune și s-a luptat pentru deschiderea bisericilor, fix Înaltpreasfinția sa  era cel atacat după ce a demarat mai multe acțiuni prin petiții pentru deschiderea bisericilor. Deci autoritățile locale din Constanța nu s-au lăsat înduplecați de predici și dialoguri prin emisiuni până ce nu s-au trezit cu hârtii oficiale din partea Înaltpreasfințitului părinte Teodosie și din partea credincioșilor din județul Constanța. Și aici aș adăuga tăcerea presei laice pentru că nu a adus la lumină rânduiala tipicului bisericesc și a lăsat de înțeles că IPS Teodosie face ce vrea după cum vrea, ceea ce este total greșit. A făcut exact ceea ce era menționat în tipic bisericesc.

În anul anterior s-au desfășurat mai multe pelerinaje cu ocazia prăznuirii unor sfinți iar comportamentul creștinilor ortodocși a fost exemplar. Mass media nu prea a prezentat acest mod exemplar iar unele posturi de televiziune au preferat titluri precum "pelerinaj în pandemie", "mulțime de credincioși la racla Sfintei Parascheva" etc. În imagini se observa clar cum credincioșii sunt ordonați, păstrează distanța fizică și participă în liniște la slujbă. Anul acesta presa a prezentat altfel unul din evenimentele ce s-a petrecut în rândul creștinilor catolici. Titlurile au fost "Slujbă exemplară în Biserica Catolică" , "Gestul catolicilor este exemplar" și așa mai departe. Foarte frumos din partea creștinilor catolici de la Miercurea Ciuc pentru că au păstrat distanța fizică la slujbă religioasă.  Nu știu cum s-a procedat în alte localități. Presa a expus doar cazul de la Miercurea Ciuc. Însă tăcerea presei a fost atunci când creștinii ortodocși s-au comportat și ei exemplar. Avem câteva imagini de la pelerinajele religioase care arată că și în rândul creștinilor ortodocși s-au păstrat măsurile de recomandare. Mai este imparțială presa? 

O parte din presa laică are o greutate mare pe suflet, tăcerea Patriarhului. Înnebuniți de cancanuri, ei ar fi vrut ca Patriarhul să apară pe la Breaking News sau pe la cine știe ce televiziuni. În anul 2020 Preafericitul părinte Patriarh Daniel a avut câteva intervenții în cadrul unor predici iar una dintre ele a fost cea mai folosită în mediul online "În 1989 autorităţile comuniste au interzis închinarea la moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie. Peste câteva luni regimul a căzut". De atunci unii au plecat de pe scaunele de la ministere. Însă dacă s-a observat faptul că biserica este în continuare strâmtorată de către autorități, Preafericitul părinte Patriarh Daniel a recurs la o altă metodă de a-și expune demersurile: adresele oficiale înainte către ministere. De ce? Pentru că dacă faci câteva mențiuni în cadrul unor predici sau emisiuni, cel mai probabil conducătorii statului nu vor răspunde. Se fac că nu au auzit. Dar printr-o adresă oficială obligi instituția la un răspuns pentru că orice instituție din România are obligația de a oferi un răspuns în termenul legal, indiferent dacă răspunsul este pozitiv sau negativ. În al doilea rând, obligi instituția respectivă să îți ia în considerare demersul. Dacă spui la predică că vrei să faci un demers, nu aude nimeni. Dar un document oficial are un număr de înregistrare. Din momentul în care primești număr de înregistrare, documentul nu se poate face uitat sau pierdut. Așa cum am spus și mai sus, obligi instituția să îți ofere un răspuns. Un alt avantaj al adreselor oficiale este acela că dacă cineva te acuză că nu ai luat măsuri, poți dovedi faptul că ai inițiat un demers în data respectivă și dovedești ceea ce ai solicitat. Așa cum de altfel în momentul de față Patriarhul este acuzat că nu a făcut nimic pentru credincioși. Adresele publicate de către Biroul de presă al Patriarhiei Române dovedesc însă altceva. Arătă faptul că Preafericitul părinte Patriarh a inițiat mai multe demersuri pentru sprijinul credincioșilor. Redau mai jos câteva adrese inițiate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și răspunsurile primite: 

Adresă :

Domniei Sale
Domnului Nelu Tătaru,
Ministrul Sănătății
Stimate Domnule Ministru,

Potrivit art. 29 alin. (5) din Constituția României, Statul sprijină cultele religioase, „inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate”.

De asemenea, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, stabilește în art. 2 alin. (1) că „libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului...”.

După cum Vă este cunoscut, Biserica Ortodoxă Română acordă asistență spirituală bolnavilor prin intermediul a 364 de preoți care activează în unități medicale din întreaga țară. Activitatea acestora nu se reduce la consiliere duhovnicească şi dialog, care uneori se pot desfăşura şi prin telefon, ci, în cazul Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Împărtăşaniei, implică întâlnirea directă, nemijlocită, între preot şi credinciosul aflat în unitatea medicală.

Având în vedere condițiile speciale în care se desfășoară activitatea în sistemul sanitar în contextul pandemiei, Vă rugăm să sprijiniți asigurarea asistenţei religioase a bolnavilor de COVID-19 prin elaborarea, în consultare cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cultele recunoscute, a unei proceduri unitare la nivelul întregului sistem sanitar românesc, în baza căreia preo­ții de caritate din spitale să își poată îndeplini în continuare misiunea şi în secțiile/spitalele destinate acestui tip de pa­cienți.

Fiind încredințați că un asemenea demers este benefic atât pentru credincioși, cât și pentru personalul medical, Vă asigurăm de aleasa noastră prețuire și Vă dorim ca Sărbătoarea Sfântă a Nașterii Domnului să Vă aducă pace, bucurie și sănătate.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Răspuns: 
Către Patriarhia Română,

Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră cu nr. 12.293/21.12.2020, înregistrată la Ministerul Sănătă­ții - Cabinet Ministru cu nr. NT 14.270/21.12.2020, cu privire la elaborarea, în consultare cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cul­tele recunoscute, a unei proceduri unitare la nivelul întregului sistem sanitar românesc, în baza căreia preoții de caritate din spitale să își poată îndeplini misiunea și în secțiile/spitalele destinate paci­en­ților COVID, vă facem cunoscut faptul că solicitarea dumneavoastră este agreată la nivelul structurii noastre, iar în acest sens vor fi demarate demersurile necesare pentru consultarea cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele recunoscute, în acest sens”.

Adresă:
Domniei Sale,
Domnului Victor Opaschi,
Secretar de Stat pentru Culte

Domnule Secretar de Stat pentru Culte,

La Patriarhia Română s-au primit mai multe sesizări referitoare la maniera în care firmele de servicii funerare autorizate să gestioneze decedații de COVID-19 nu țin cont de voința familiei și de rânduielile specifice slujbei Înmormântării, decedații fiind așezați fără îmbrăcăminte în sicriu, iar slujba Înmormântării se face doar la marginea gropii, încălcând astfel libertatea de religie a familiei defunctului și demnitatea umană a decedatului. Protocolul specific privind managementul în caz de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) este prevăzut în Ordinul ministrului sănătății nr. 570/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 13 martie 2020, care modifică Ordinul nr. 436/2020.

Referitor la înhumarea cadavrelor confirmate cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), în Ordinul ministrului sănătății nr. 570/2020 sunt prevăzute mai multe precizări:

În articolul 4 se menționează că „[…] înhumarea/incinerarea se va efectua în cel mai scurt timp disponibil cu sicriul sigilat […]”;
În articolul 7 se precizează că „[…] înhumarea cadavrelor confirmate cu infecție COVID-19 se va face în aceleași condiții de înhumare impuse persoanelor decedate de alte cauze […]”;
În articolul 6 se prevede ca „[...] angajații serviciilor funerare care preiau cadavrul de la domiciliu, unitatea sanitară în care a survenit decesul sau de la instituția de medicină legală în vederea înhumării vor respecta întocmai aceleași dispoziții ca și orice alt transportator sau persoană care manipulează cadavrul, adică vor respecta aceleași măsuri de prevenire a transmiterii bolilor infectocontagioase și vor fi îmbrăcați obligatoriu în echipamentele individuale de protecție descrise anterior [...]” (combinezon complet de protecție din material impermeabil sau material nețesut rezistent la apă care prezintă și protecție pentru cap sau halat cu mâneci lungi impermeabile la apă și bonetă; protectoare faciale: mască cu vizetă, măști chirurgicale și protectoare oculare; două rânduri de mănuși latex; cizme de cauciuc care pot fi dezinfectate);
În ceea ce privește pregătirea celui decedat pentru a fi încredințat familiei, la articolul 7 se fac următoarele precizări: „[…] Cadavrul persoanei decedate ca urmare a infecției COVID-19 confirmate prin teste de laborator fără leziuni traumatice nu se îmbălsămează. Cadavrul va fi așezat într-un sac impermeabil dublu și ermetic închis cu fermoar și va fi pulverizat cu produse biocide tip TP22 (pe bază de formol) […], iar în cazul persoanelor decedate de COVID-19 care au fost autopsiate […] se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă înainte de a fi introduse în sac […]”.
În acest sens, respectuos, Vă adresăm rugămintea să facilitați un dialog privind situația prezentată anterior, dialog la care să fie invitați să participe reprezentanți ai cultelor recunoscute din România și ai autorităților competente ale Statului, în vederea creării cadrului legislativ necesar pentru ca familiile decedaților de COVID-19, în consultare cu preotul paroh, să poată decide asupra modului de desfășurare a slujbei Înmormântării, potrivit rânduielilor bisericești și respectând toate normele prevăzute de legislație, care nu interzic introducerea decedatului în biserică/capelă.

Cu stimă și binecuvântare,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Răspuns: 
Urmare a demersului Patriarhiei Române, Secretariatul de Stat pentru Culte a organizat consultări cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Sănătății, precum și cu toate cultele recunoscute și a informat Patriarhia Română că, prin adresa nr. C-451/8 martie 2021, a transmis Ministerului Sănătății - Direcția generală de asistență medicală și sănătate publică propunerile concrete agreate de culte pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 570/2020.

Pentru alte adrese întocmite vă rog să accesați (basilica.ro)

Și de această dată presa laică tace. Nu am văzut la știri aceste adrese. Nu putem să spunem că biserica tace atâta vreme cât aceste comunicate de presă au fost emise de către Biroul de presă al Patriarhiei Române dar nu au mai fost preluate de către presă. Am mai spus și cu alte ocazii: cine vrea să se informeze, să se documenteze de pe site-urile oficiale ale instituțiilor. 

Având în vedere cele expuse mai sus aș mai dori să adaug faptul că am observat că devine un obicei aruncatul cu piatra în Patriarh, în Biserica Ortodoxă Română și preoți când se mai întâmplă câte ceva pe la un spital din România. Când a fost cu Colectiv s-a procedat la fel. Acum se întâmplă același lucru. Dacă cei decedați de covd au fost puși goi în saci negri și au avut parte de o slujbă a înmormântării scurtată, nu este vina bisericii. Ordinul respectiv nu l-a dat biserica și nici nu a fost emis cu consultarea reprezentaților Bisericii Ortodoxe Române. Dacă ar fi fost consultați preoții din Biserica Ortodoxă Română, atunci ordinul ar fi fost emis în alt mod. Am auzit că "Patriarhul, preoții ne-au abandonat" iar mulți creștini ortodocși au preluat această afirmație. Frați creștini, ierarhul și preotul duhovnic are putere de a lega prin canoane și de a dezlega păcatele noastre, prin cuvintele Mântuitorului: "Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer." Matei 18, 18. Când ne arde sufletul mergem alergând la preot să ne dezlege păcatele. După ce ne vedem dezlegați începem să îi lovim cu pietre. Dacă există o tăcere în rândul preoților nu înseamnă că ne-a abandonat. Abandon ar fi fost dacă și-ar fi dat jos veșmintele și ar fi încetat rugăciunile. Atunci ar fi fost abandon.  Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Da, există această cale diplomatică de rezolva anumite  situații dar asta nu înseamnă că este o tăcere totală. Nu știu ce căutăm noi. Poate ne-am obișnuit cu cancanurile și vrem ca Patriarhul să apară la cine știe ce post TV și în titlu să fie scris "ediție incendiară". Poate asta ne place dar asta nu înseamnă că este și un mod corect de a aborda anumite situații. Tensiunea din ultima perioadă ne îndeamnă la răzvrătire, război, ne dă o stare de războinici. Războiul nu este cu biserica. Patriarhul nu face cancan la TV. De altfel nu am văzut nici alți reprezentanți ai altor culte religioase din România să apară pe la cine știe ce posturi de televiziune și să facă senzație pentru televiziuni. Dar înainte de a arunca cu pietre în Patriarh și în preoți mai bine ne-am întreba: noi ce am făcut când bisericile au fost închise? Câțiva dintre noi am făcut petiții. Deci prin urmare și noi am făcut adrese oficiale către instituțiile statului. Și oare am fi putut face mai mult? Noi, ca și creștini ortodocși am făcut mai mult pentru biserică? Biserica Ortodoxă Română nu înseamnă Patriarh și preoți. Biserica Ortodoxă Română suntem toți. Noi am făcut mai mult? Dar dacă am face și noi petiții și adrese oficiale și arătăm că Patriarhul nu este singur și că Biserica Ortodoxă Română înseamnă orice creștin ortodox botezat? Ar fi mai bine. Eu unul spun public că am făcut prea puțin și aș fi putut face mai mult. Da, îmi asum și îmi asum și faptele mele. Ce a făcut sau ce nu a făcut Patriarhul nu este responsabilitatea mea de a-l judeca. Aici va judeca Dreptul Judecător. Doar Iisus Hristos este în măsură să îl judece pe Patriarh și să îi cântărească faptele, cât a făcut bine și cât a făcut mai puțin bine. Poate aceste cuvinte nu v-au convins pe unii dintre dumneavoastră și nici nu vreau să vă conving dar datoria mea este să spun aceste realități. Da, unii au o problemă cu tăcerea. Patriarhul este omul care tace și face iar această tăcere îi macină pe mulți. De ce? Pentru că dacă tace și face, oamenii politici nu îi pot anticipa mișcările. S-a întâlnit și cu președintele țării. Și aici a fost o tăcere. Dar cel mai probabil discuțiile nu au fost în favoarea președintelui și atunci a rămas "mai bine discuția asta rămâne între noi". Dar dacă tace nu înseamnă că nu face nimic. Biserica Ortodoxă Română nu este cancan și nu produce rating pentru televiziuni. Din această cauză mulți din presă sunt disperați. Da, acesta este adevărul: Biserica Ortodoxă Română nu face rating pentru televiziuni. Ea se ocupă de oamenii care vor să afle cuvântul lui Dumnezeu și să calce pe drumul mântuirii. 

Cu frățească dragoste, al vostru frate întru Hristos,
Cornelius Florin
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe