Maria Egipteanca - o fetiță de o frumusețe nespusă...
Maria Egipteanca - o fetiță de o frumusețe nespusă. A dorit un singur lucru: să fie iubită de cineva. Dar toți au batjocorit-o. A vrut un suflet cald, și toți au considerat-o o bucată de carne. Vândută, vânturată de valurile vieții, măcelărită de furia spurcată a acestei vieți, folosită ca o marfă, pusă pe tarabă. A ajuns o groapă de gunoi a idealurilor ei, un lupanar umblător, o umbră blestemată ca frumusețea să-i fie mormânt. O frumusețe
...
Detalii... »
Schimbă-ți viața. Rugăciune, Spovedanie, Împărtășanie, milostenie, bunătate, smerenie.
Azi a venit la Biserica noastră un băiat care are de 5 ani durere de cap. Tot felul de investigații, totul pare normal. Dar durerea rămâne.
Eu eram foarte grăbit, că trebuia să merg la o sfeștanie la o casă. L-am luat într-o parte, și i-am citit câteva rugăciuni cu fesul Sfântului Ioan Rusul pe cap. Imediat s-au mai adunat niște creștini care voiau și ei rugăciuni. Omul tot ofta sub patrafir. Când a ... Detalii... » Marfarul
O mamă de doi băieți vine la noi la Biserică. Se vede pe fața ei. E foarte supărată. După Liturghie, vine să vorbim și să-i citesc rugăciuni.
Părinte, sunt îngrozitor de supărată. Băiatul cel mare, de 17 ani, s-a răzvrătit de tot. Urlă, pleacă noaptea de acasă, nu ascultă nimic, nu învață. Are note foarte proaste. Mă tem că nu ia bacul. Dar ceea ce mă doare cel mai tare, e că și-a pierdut credința. Părintele meu, era nelip ... Detalii... » Canonul cel Mare e o odisee de durere, un imn al suferinței asumate, o plângere tăcută și mai asurzitoare decât cerurile ...
Canonul cel Mare, scris de Sfântul Andrei Criteanul, e o odisee de durere, un imn al suferinței asumate, o plângere tăcută și mai asurzitoare decât cerurile, despre ratarea noastră personală și despre eșecul istoriei fără Dumnezeu.
În sensibilitatea lui genială, străbătut de focul curățitor al Duhului, Andrei a văzut toată istoria comprimată în mod unic în viața și soarta fiecăruia dintre noi. Timpul întreg primește în Duhul Sfânt o intelig ... Detalii... » Păcatul te face singur. Moartea te însingurează. Răutatea te desparte de ceilalți.
Singurătatea fără Dumnezeu e pustiire a ființei, gol absolut, frig existențial, vid de iubire, povară a durerii inutile, sarcină avortivă, pinten în inima vieții. Singurătatea doare, strigă de durere. E neputința de a te împlini prin alteritate și eșecul sistematic al iubirii.
Dar Singurătatea cu Dumnezeu e pace adâncă a minții, pustiire a buruienilor infecte ale păcatelor, foc care arde pleava, refuzul lumii cu toată cohorta ei de iad. Oam ... Detalii... » „Fă-ți timp în fiecare zi de lucru să intri cinci minute într-o Biserică.”
Fă-ți timp în fiecare zi de lucru să intri cinci minute într-o Biserică. Inspiră adânc, închină-te, închide ochii, îngenunchează, șoptește o rugăciune, privește icoanele, ascultă tăcerea sfinților. Cufundă-te în harul lui Dumnezeu. Simte iubirea infinită a lui Dumnezeu foșnind ca un codru. Și începe să iubești cu toată ființa ta.
Foto: pixabay.com Izvorul de crini
Un preot mi-a povestit o minune întâmplată cu el. Era acuzat pe nedrept de niște mizerii îngrozitoare. Știindu-se nevinovat, a izbucnit în plâns, aflandu-se în mașină. A plâns preț de jumătate de oră. Apoi s-a uitat la bord, acolo unde avea o iconiță plastifiată cu Maica Domnului, bebeluș la trei ani, cu un crin în mână. Și s-a întrebat: cum de îngădui asemenea nedreptate, Maica mea? Și a auzit un glas în mintea lui: și eu am fost acuzată pe nedr
...
Detalii... »
Pr. Ioan Istrati: Câteva reflecții pe teme actuale.
1. Războiul e mâna diavolului. Nu există nicio justificare pentru uciderea omului, înafară de apărarea țării. În acest caz, lupta e eroism, dar nu devine o virtute.
2. Este justificată apărarea celor de un neam sau credință cu tine (valabil pentru toți). 3. Orice neam are dreptul la o Biserică autocefală, independentă de Biserica mamă. Asta NU înseamnă întemeierea unei adunături din schismatici, plecați din Biserică, facțiuni revoltat ... Detalii... » Doftoratul
Sunt două feluri de doctori. Cu doctorat.
Unii muncesc din greu, caută sute de surse, sunt întorși înapoi de profesorul coordonator, scotocesc prin biblioteci, amușinează surse vechi, bântuie printre rafturi, scormonesc prin colburi, și iese o teză de doctorat superbă, care aduce o nouă viziune, sau o sistematizare necesară temei tratate. Ceilalți sunt oameni cu funcții, girate de sus, care nu au timp să studieze, nu știu ... Detalii... » Întâmplare hazlie în ajunul Bobotezei
O întâmplare foarte hazlie de anul trecut, când mergeam cu Ajunul Bobotezei. La o casă, sunăm la interfon, cineva ne deschide. Intrăm tiptil, să nu apară vreo namilă de câine, ceva. Batem la ușă. Apare un nene mustăcios, foarte șucărit, privindu-ne chiorâș, mișcând sprâncenele în sus pe rând.
Cine v-a dat drumul? a zis el. Eu: păi am sunat, am zis părintele cu Ajunul și cineva ne-a deschis, altfel nu intram. Om ... Detalii... » Metaforele disperării și Anul Nou ...
În fiecare iarnă, la sfârșitul lui decembrie lumea intră într-o panică greu de clasificat. Oamenii toți se înghesuie la magazine, cozi uriașe la dat ultimul bănuț din buzunar cu o frenezie suspectă, comecianți de orice, și de suflete aș spune, sunt la fiece colț de stradă, promițându-ți fericirea sau măcar o picătură din ea. Cei mai învrăjbiți oameni zâmbesc copiilor, brazii nevinovați sunt tăiați cu furie, numai să fie „de doi ani și mai î
...
Detalii... »
Cineva plânge de Crăciun
E multă agitaţie înainte de Crăciun. Toţi oamenii aglomerează magazinele, străzile, pieţele, cu gândul motivat, aproape isteric, de a pune cât mai multe pe masa şi sub bradul de Crăciun. Iluzia e evidentă. Super-marketurile se închid doar pentru două zile, aşa că rezervele de hrană nu prea au sens. Ceea ce justifică ascuns tot iureşul consumist de sărbători este durerea şi dorinţa ca sărbătoarea să nu treacă oricum, să fie plină de bunătăţi, un f
...
Detalii... »
|
-->