13 Mai 21

Părintele Alexandru Lungu: „Cred Doamne, ajută necredinței mele!”

   Un soi de revoltă ne apucă la auzul acestor cuvinte, cum poți fi atât de oscilant între a crede și a fi cuprins de  duh de îndoială în fața lui Hristos? Nu făcuse Iisus atâtea minuni în tot ținutul lui Israel, cum se justifică această lipsă de credință din partea tatălui? Să nu uităm lipsa de reușită a ucenicilor care de această dată se lovesc de un zid impenetrabil, pe care diavolul cu multă viclenie îl ridicase peste sufletul tânărului, care din pruncie era aruncat în apă și foc, cum însuși tatăl lui dă mărturie. Vine omul la biserică după ani de zile în care a găsit mii de scuze să-și justifice lipsa, poate datorită serviciului epuizant, lipsa de probleme serioase nu ne trezește sentimentul unei căutări acerbe în ceea ce-l privește pe Dumnezeu. Însă Hristos așteaptă parcurgerea primilor pași din tot procesul infăptuirii minunii, restul este lucrarea Sa. Preotul nu este un soi de vraci, sau vreun vrăjitor care poate să ne rezolve problemele printr-o rugăciune citită în fugă, sau punerea mâinilor pe cap! Acei harismatici sunt tot mai rari, toți ceilalți ne luptăm ani de zile uneori pentru recuperarea unui suflet. Faceți din Dumnezeu un tovarăș de drum permanent, altfel în zilele negre s-ar putea să vă loviți pentru o perioadă mai lungă de timp de lipsa Sa de reacție, nu din cauza neputinței, ci a faptului că fidelitatea are un mare rol în relația cu El! Mâine vă aștept la Liturghie! - Părintele Alexandru Lungu (foto).
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe