Prima amintire legată de episcopul Melchisedec Ștefănescu este aceea a portretului său, pus la loc de cinste în biblioteca Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Țin minte și acum privirea sa blândă, brăzdată de suferințele și nopțile nedormite, dar și determinarea cu care a slujit până la sfârșit lui Dumnezeu.
Personalitate marcantă a epocii sale, "născut prea devreme pentru epoca sa", așa cum spunea episcopul Lucian Triteanu, Melchisedec Ștefănescu a excelat în fiecare domeniu, fiind providențial acelor vremuri.
Din multitudinea faptelor pe care le-a întreprins în activitatea sa pastorală, politică, academică, filantropică și erudită aș dori să enumăr aici măcar o mică parte:
1. A fost un patriot desăvârșit, sprijinind activ unirea Principatelor, reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Războiul de Independență, devenind astfel un adevărat făuritor al României Moderne.
2. "Cel mai învățat episcop al românilor", așa cum a fost numit de Sfântul Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei, a scris nenumărate lucrări de istorie bisericească, primul manual de dogmatică, lucrări dedicate dreptului canonic, cântări liturgice, traduceri din slavonă, lucrări hagiografice precum Viața și minunile Sf. Parascheva și istoricul sfintelor ei moaște.
3. Membru desăvârșit al Academiei Române, va pune bazele bibliotecii acesteia prin diferite donații.
4. A susținut independența Bisericii Ortodoxe Române față de orice chiriarhie străină, autoritate menționată în Constituția promulgată pe 30 iunie 1866. De asemenea, scrisorile bine argumentate, trimise Patriarhiei ecumenice, au deschis calea spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, în data de 25 aprilie 1885.
5. A ridicat numeroase biserici, s-a dedicat cu dragoste instruirii preoților, i-a învățat pe creștinii din sate să țină cu sfințenie dreapta credință și viața creștinească.
6. S-a dedicat cu ardoare activității filantropice. A avut o deosebită grija pentru văduve, orfani, copii și adulți săraci, a creat numeroase burse în străinătate pentru tineri, s-a îngrijit atent de formarea acestora nu doar academică ci mai ales duhovnicească.
Personalitatea complexă a episcopului Melchisedec Ștefănescu ar merita volume întregi! A cuprinde faptele, credința și binele făcut de episcopul Melchisedec Ștefănescu ar însemna a cuprinde într-un singur vas întreaga mare. Cu toate acestea, în fața unui astfel de om a lui Dumnezeu, nu putem decât să laudăm lucrarea Domnului și să ne rugăm episcopului Melchisedec Ștefănescu să ne călăuzească pașii către mântuire.
