27 Mai 22

„Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte.”

„Femeia păcătoasă, a spălat picioarele Mântuitorului, cu lacrimile pocăinței sale. Este momentul să vedem, dacă în ochii noștri suflet ești, au apărut lacrimile de căință, pentru păcatele pe care le-am săvârșit.” - a spus parintele Sofian Costea.

Lacrimile sunt de mai multe feluri, tipuri pe care le vom prezenta mai jos. Pocăința trebuie să plece de la o dorință sinceră de îndreptare, de regăsire, de întoarcere „acasă”, către Dumnezeul și Tatăl tuturor. Unde este mai bine decât casă?

Lacrimile firesti.  Omul plange cu lacrimi firesti atunci cand o ruda sau vreun prieten trece catre Domnul, sau cand patesc orice fel de nenorocire. Pentru ca sunt rodul unei tristeti irationale, ele sunt cu totul nefolositoare si nu aduc roade.

Lacrimile tristetii sfinte. Cu lacrimile tristetii sfinte plang oamenii pacatosi atunci cand se pocaiesc. Aceste lacrimi sunt foarte folositoare, pentru ca spala omul de orice necuratie care ii murdarea trupul si sufletul, aducandu-i iertarea pacatelor si atragand spre el mila lui Dumnezeu, caci il fac vrednic de curatia raiului.

Lacrimile bucuriei lumesti. Cu lacrimile bucuriei lumesti plang cei fara minte, care dobandesc dintr-o data si fara sa fi nadajduit vreun lucru de pret, dar vremelnic.

Lacrimile bucuriei duhovnicesti. Cu lacrimile bucuriei duhovnicesti plang cei care, prin puterea lui Dumnezeu, simt inlauntrul lor harul prealuminos si preadulce al Duhului Sfant.

Plansul duhovnicesc este dovada a tariei  noastre in lupta impotriva pacatelor si a patimilor. Cel care a dobandit plansul duhovnicesc, aflam de la Sfantul Petru Damaschinul ca  se face intarit ca o stanca  si nu mai e clintit de nici un vant sau val al vietii, ci e pururea la fel, in prisosinta si in lipsa, in bunastare, in cinste si in ocara... El cunoaste cu buna patrundere ca toate trec si cele dulci si cele dureroase si ca viata aceasta este cale spre veacul viitor si chiar daca nu vrem noi se fac cele ce se fac si in zadar ne tulburam si ne pagubim de cununa rabdarii si ne aratam potrivnici voii lui Dumnezeu, fiindca toate cate le face Dumnezeu sunt foarte bune si noi suntem nestiutori.” - se arată într-un articol crestinortodox.ro .

Tipul lacrimilor mai sus menționate nu reprezintă o caracterizare a „smiorcăitului”, ci o conștientizare a trăirii duhovnicești spre care trebuie fiecare dintre noi să tindem.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Sursă foto: Doxologia.ro
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe