21 Aprilie 21

Fetița cu codița, de Ivona Boitan

Nici poștașul nu a vrut-o.  A zis că e alergic la polen. A zis că dacă vrea poate să-i deseneze una și să i-o trimită prin poștă. Fără timbru, doar să scrie simplu, Pentru Ed, poștașul. Frumusețe, fără timbru, trimisă prin poștă, hmmmm, nu prea sună bine.  Frumusețea nu e niciodată plată. Iată încă un argument că unghiul mort al ochiului, există!
Nici brutarul, el a spus că preferă florile din alaut. Adevărul e că făcea niște flori care miroaseau foarte bine. Dar frumusețea nu e utilă, ea nu se mănâncă, se poate digera dar nu se mănâncă! Încă un argument că unghiul mort al ochiului nu e o păcăleală. 
Fetița cu codița a luat la rând cartierul. Se temea ca nu cumva floarea  să moară înainte de a-și împlini menirea. Nu ar fi vrut ca frumusețea să fie cea care plătește acest experiment științific. Nu e corect să sacrificăm frumusețea pe altarul științei, nu-i așa? Asta gândea ea când o mașină a frânat brusc, zgomotos,  în dreptul ei și un domn mustăcios cu barbă, a întrebat-o.
-Hei, tu, Fetița cu codița, cu cât dai floarea? Fetița mea are nevoie de o astfel de floare.
-O dau gratis. 
-Nu se poate, trebuie să-ți dau ceva pentru ea.
-Ce știi să faci?
-Sunt instalator. Instalez instalații.
-Instalator, bine, atunci instalează-mi un microscop.
-Mai degrabă o chiuvetă aș putea....sau un closet...
-Nu vreau chiuvetă, nu vreau closet, mulțumesc frumos, avem acasă.
-Dar ce vrei să vezi cu microscopul acela?
-Vreau să văd unghiul mort al ochiului. Astăzi m-am lămurit. Nimeni nu mi-a dort floarea, nimeni până la tine, asta dovedește cu adevărat că unghiul mort există. Vreau să-l văd. Tu însă îmi contrazici cercetarea științifică. Cum de ai vrut floarea?
Instalatoul a eliberat un râs larg, de jur împrejurul feței lui late, de om bun și simplu.
-Mergeam cu mașina și am zis: ”uite o floare care duce undeva o fetiță foarte drăguță”. 
-O floare care duce undeva o fetiță, asta ai văzut? 
-Da. Și eu am o fetiță cam de vârsta ta dar pe ea nu o duc florile nicăieri. E stă doar în pat, mereu. de foarte mult timp. De aceea m-am gândit că asta trebuie să fie o floare cu o putere aparte.
Și instalatorul nu greșea deloc, era cu adevărat o floare puternică. În momentul în care i-a dus-o fetiței lui, la spital, ea a renunțat la tabletă, telefon și chiar și la boală și i-a spus tătălui ei, instalatorul, să o ducă în locul unde cresc aceste flori. Și tatăl ei instalatorul i-a spus că acel loc e unghiul mort al ochiului. Locul în care creierul completează ceea ce ochiul nu vede. Acolo cresc cele mai frumoase fetițe cu codițe duse de cele mai frumoase flori la plimbare. În punctul mort al ochiului e o viață plină de culori, și lumină, și flori și păsări. Totul e să ai o floare care să te ducă acolo. 
-Și cum se cheamă, tată, floarea aceasta?
Instalatotul care instalează instalații a zâmbit cu zâmbetul lui, roată de jur împrejurul feței lui late, și a zis:
-Credința.

Regizorul și scriitorul Ivona Boitan, Facebook
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe