02 Octombrie 22

Evoluționismul în scrierile oamenilor de știintă

    Evolutionismul ateist este ipoteza care afirmã cã speciile de animale s-au transformat unele în altele, de la primele unicelulare pânã la maimutã si om, în miliarde de ani, prin procese întâmplãtoare; mai afirmã cã speciile de plante au evoluat de la fonnele unicelulare pânã la plantele cu flori.

    Evolutionismul provine din vechile conceptii pãgâne.

    In mitologia sumerianã, oamenii si zeii au apãrut prin amestecul apei dulci cu apa sãratã.

Anaximandru (610-546 î.Hr.) credea cã animalele au apãrut din mare, datoritã cãldurii solare; cã la început erau acoperite cu o scoartã de spini, pe care apoi au pierdut-o.

Dupã Empedocle (483-423 î.Hr.), viata s-a nãscut din mâlul încãlzit din care au iesit segmente de fiinte vii, membre izolate, ochi fãrã cap etc. El credea cã fiintele vii se obtineau prin asocierile întâmplãtoare ale acestor segmente.

Democrit (460-370 î.Hr.) considera cã omul s-a plãmãdit, ca un viermisor, din mâl.

Aristotel (384-322 î.Hr.) considera cã s-a trecut spontan de la neviu la viu prin niste elemente intermediare. Mai credea cã plantele sunt verigi intermediare între obiectele neînsufletite si animale.

Teofrast din Eresos (370-287 î.Hr.) considera cã plantele se pot metamorfoza spontan.

Lucretiu (98-55 î.Hr.) afirma cã speciile au apãrut prin combinarea întâmplãtoare a unor elemente.

Albertus Magnus (1193-1280) era convins cã plantele pot trece dintr-o specie în alta sub influenta solului, a nutritiei sau a altoirii. Credea cã orzul se poate transforma în grâu, iar stejarul în vitã de vie.

Filosofii medievali încercau sã obtinã soareci din fãinã de grâu si cârpe murdare.

Buffon (1707-1788) presupunea cã din putregai se pot naste tenii, omizi, gândaci si pãduchi.

Diderot (1713-1784) credea cã vietãtile apar spontan prin combinatii chimice întâmplãtoare.

Lamark (1744-1829) considera cã vietãtile au apãrut spontan si apoi au evoluat de la simplu la complex.

Cabanis (1757-1808) aprecia cã materia în miscare produce forme de viatã.

Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gândea si el cã viata a apãrut spontan. Mai credea cã vietãtile au evoluat datoritã dorintelor lor si eforturilor de vointã. In acea epocã multi oameni erau convinsi cã animalele cu dinti au apãrut din cele fãrã dinti, din dorinta lor de a mesteca hrana.

    In acest context s-a format (adicã s-a deformat) gândirea lui Charles Darwin, considerat "pãrintele evolutionismului". El credea cã omul descinde dintr-un mamifer pãros, cu coadã si urechi ascutite, care trãia în copaci.

    Charles Darwin a folosit teoria sa pentru a explica progresul societãtii. El aprecia cã lupta pentru existentã are rol decisiv. De aceea, indignat de grija pe care oamenii o arãtau fatã de bolnavi, a afirmat cã "oricine s-a ocupat de reprodictia animalelor domestice stie, fãrã doar si poate, cât poate fi de dãunãtoare rasei umane aceastã perpetuare a fiintelor debile." Atât comunistii, cât si capitalistii au dezvoltat aceastã conceptie, din interese politice si economice.

    Toate ideile ciudate, prezentate pânã acum se gãsesc astãzi în biologia evolutionistã care se predã în scoli, licee si facultãti. Elevii sunt învãtati cã "materia vie este rezultatul evolutiei, în anumite conditii, a materiei lipsite de viatã" si cã "viata este o etapã calitativ superioarã în evolutia formelor de miscare a materiei". Se mai spune cã viata a apãrut spontan, în mediul acvatic, prin combinatii chimice întâmplãtoare, în prezenta luminii solare. Elevii sunt învãtati cã plantele si animalele au evoluat de la unicelulare la pluricelulare, de la inferioare la superioare. Se spune cã pestii s-au transformat în amfibieni, amfibienii în reptile, reptilele în pãsãri si mamifere, pânã la maimutã si om. In clasa a XII-a elevii învatã cã "specia hominidelor a pierdut haina de blanã naturalã a maimutelor, devenind o maimutã nudã".

    Mai grave decât afirmatiile biologilor atei sunt cele ale unor filosofi contemporani cu pretentii teologice. Acestia, crezând cã teoria evolutiei este corectã, s-au grãbit sã o interpreteze teologic, amestecând-o cu învãtãtura Bisericii Ortodoxe. Asa au ajuns sã spunã cã Adam a avut strãmosi animali, cã omul provine prin binecuvântare dintr-un mamifer etc. In felul acesta a apãrut evolutionismul teist, folosit de New Age.

Ion VLÃDUCÃ

Căutări recente:

Map of Goa Progressive Music (18.03.11) 1996-2007 инструкция по эксплуатации ноутбук es ari anjelina jolis surati AV-Comparatives The Seamstress (2009) Online Fourplay unblock Երգեր Seabiscuit Заправка картриджей hp в Санкт-Пете производственная инструкция мойщика 133BPM Records собейт Pick Up Records/Lizard Яблонского Caro Ornamental Ведьмаку Win32 API CODEX descarca The River Why (2010) http://www.allshares.ge/download.ph артифлекс хондро инструкция свет 295 серия Bitt Sensation NuZone Gears DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE EPISODUL 2 Чаки: Bài 19 : Tiếng Nhật Thông Dụng skelbimai IL TEMPO SE NE VA online power point servisi Best golden AWP для css ne IF FRENCH FRIES WERE FAT FREE латвийцев BELOW YOUR MEANS Naija Купить обои 5775-01 Купить обои 5652-25 Dumnezeu si хроническая глаукома lui mai cel sunt CE am care Cum din este Cea nu sau cu mare despre viața cei copii ai bine aL are toate unde Hristos Iisus SE ar cine Lumea 10 au domnului Dacă Prin Ioan te le mult face spre in IPs Calistrat De la Când VA sa ... pe Un
Lasa un comentariu
avatar
avatar
-1 Spam
1
Asta spune Teoria Sincretică a Evoluției?
Pe bune?
Sau spui cumva vorbe de dragul discuției? wacko tongue
avatar
1
2
In primul rand tu vorbesti despre o simpla teorie, deci nu ceva "descoperit" si in al doilea rand ceea ce scrie mai sus e nimic altceva decat "inteligenta" stiintifica.
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
Citate Ortodoxe