16 Iunie 21

„Da, m-aş fi spânzurat, dar nu de copac… ci… de gâtul lui Iisus cu braţele mele… ca să mă ierte.”

"Un preot misionar făcea cunoscut pe Domnul Hristos, copiilor de negri din Africa.
Într-una din zile, vorbindu-le despre luda, le-a zis: ,,Copiii mei, dacă Iuda, după ce L-a vândut pe Domnul, s-ar fi căit, Domnul l-ar fi iertat, şi el nu s-ar fi spânzurat. Aşa de mare este iubirea lui Hristos’’
Printre copii era unul care, mai osebit, înţelegea propovăduirea preotului – şi iubea din ce în ce mai tare pe Iisus.
A doua zi, după ce le-a povestit despre Iuda, preotul i-a întrebat:
,,Spuneţi-mi, voi aţi fi făcut ca Iuda sau aţi fi cerut iertare lui Iisus?’’
Toţi tăcură. Copilul cel ales, a zis cu îndrăzneală:
,,Eu, părinte, aş fi făcut ca Iuda…’’
,,Preotul rămase surprins şi mâhnit.
Zise:  ,,Cum? Te-ai fi spânzurat şi tu?’’
,,Da’’ răspunse, aproape lăcrimând, copilul.
Preotul nu mai înţelegea nimic.
Atunci copilul, lăsând să-i curgă lacrimile, zise:
,,Da, m-aş fi spânzurat, dar nu de copac… ci… de gâtul lui Iisus cu braţele mele… ca să mă ierte.’’
Preotul plânse şi el."

„Frumusețea copilăriei este mai deplină și se desăvârșește când îl aducem și pe Dumnezeu în inima celor mici!
La mulți ani tuturor copiilor, mari și mici!” - diacon Vasile Andrei-Daniel.

Sursa: Al. Lascarov – Moldovanu, Viaţa creştină în pilde
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe