19 Octombrie 20

Câți dintre noi putem privi și ierta cu dragoste când ceva drag ne este luat? Creștinilor din primele secole li s-a luat totul ...

   De cele mai multe ori sunt arogant, superior, autosuficient, mândru când fac o faptă bună, gândindu-mă că aceasta, oricât cât de mică are o însemnătate uriașă. 
   Alte ori cred că ideile mele sunt cele mai bune și importante, iar atunci când mi se pare că sufăr, toată această suferință ar trebui să fie un lucru foarte însemnat în fața lui Dumnezeu, iar exemplele pot continua. 
   Într-o viață în care ești învățat de mic să fugi de suferință, ți se pare că toate aceste banalități au mare însemnătate, dar dacă te gândești la suferința pe care o aveau creștinii imediat după plecarea Mântuitorului ne dăm seama că suntem departe de trăirile lor. 
   Câți dintre noi putem privi și ierta cu dragoste când ceva drag ne este luat? Creștinilor din primele secole li s-a luat totul, copii, bătrâni au fost bătuți și omorâți pentru că sunt creștini și au avut tăria să ierte. 
   Noi, astăzi am putea face la fel? Să iubim pe cel care ți-a luat totul?
   Dacă e să analizăm lucrurile răutatea societății persistă, atunci ca și acum, noi în schimb nu îl mai mărturisim pe Hristos, mergem la El când suferim pentru a nu mai suferi și nu ne îndreptăm spre El pentru a învăța scopul mântuitor pe care aceasta, suferința, o are.
   Arma unui creștin este dragostea, indiferent de răul care i se face.
   Puține filme creștine reusesc să lumineze asupra vieții comunităților creștine. Un astfel de film este Pavel, Apostolul lui Hristos, care ne vorbește despre ultimele etape ale vieții sf. Pavel în Roma, dar și despre comunitatea creștină de atunci.

 
un text de Constantin Răzvan Popovici, Facebook
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe