02 Octombrie 22

Atitudinea față de vis, vedenii

    Psihiatria defineşte visul ca fiind "fapte psihice care apar în timpul somnului având un conţinut intens legat de starea afectivă şi o semnificaţie personală al cărei conţinut este legat de memorie. Atât interpretările neurofiziologice cât şi cele psihanalitice nu au reuşit până în momentul de faţă să dea explicaţii mulţumitoare în legătură cu rolul şi funcţia visului" [11] Totodată în paralel cu starea de normalitate "vom nota doar în treacăt că suntem încă departe de a şti ceva despre <<normalitatea>> unei faţete importante a psihismului – inconştientul – şi în acest sens ne întrebăm: - cum trebuie să fie visul normal" [12]
    În Sfânta Scriptură visele şi vedeniile sunt teme des întâlnite. Visul este arătarea sau ceea ce se petrece noaptea în somn, vedenia este arătarea în timpul stării de veghe, când este întreruptă brusc comunicarea cu lumea cea văzută, sau somn ca o stare de aievea. Iată cu defineşte Sfântul Ioan Scărarul visul: "o mişcare a minţii noastre în vremea somnului" sau "visul este mişcarea minţii în vremea nemişcării trupului" [13], vedenia este definită ca "nişte arătări primite aievea, dar către ochiul minţii, fie în stare de funcţionare normală a organismului, fie în stare de somn deplin, sau numai pe jumătate, fie în stare de răpire sau uimire" [14]. Desigur că există şi alte forme de mişcare a minţii. Astfel: nălucirea "este amăgirea ochilor când doarme cugetarea. Nălucirea este ieşirea minţii, când trupul veghează. Nălucirea este o vedere fără ipostas (suport, obiect)" [15], descoperirea care "este ceva mai mult decât vedenia, fiindcă vedenia arată omului oarecare taină, pe când descoperirea arată omului lucruri mai adânci decât cele ce se văd" [16], străvederea care "este mai mare decât vedenia, dar mult mai mică decât descoperirea şi proorocia. Cel ce are darul străvederii, vede ca şi cum ar fi de faţă, lucruri ce se petrec departe, (…) cunoaşte taine ascunse în adâncul inimii altuia.", [17] menirea care este "o ramură a proorociei, dar despre cele mai aproape." [18] Aşa cum nu stăteau de vorbă cu gândul Părinţii Pustiei nu stăteau de vorbă nici cu visele, sau nu cugetau ziua la ceea ce visau noaptea. Ei ştiau că "cel ce crede visurilor, acela este ca cel ce vrea să prindă umbra şi ca cel ce aleargă după vânt" (Is. Sirah 34, 2).
 

    Cu toate acestea aşa cum vedem în Filocalia I la Sfântul Diadoh al Foticeii există repere ce ajută la deosebirea visurilor. Astfel există vise trimise sufletului de iubirea lui Dumnezeu care au următoarele caracteristici: sunt mărturii neînşelătoare ale unui suflet sănătos, nu trec de la o înfăţişare la alta, nu îngrozesc simţirea, nu aduc râsul sau plânsul deodată, se apropie de suflet cu blândeţe, umplându-l de bucurie duhovnicească, sufletul căutând cu mult dor să prelungească bucuria visului, [19] iar Sfântul Ioan Scărarul zice că dacă după vise cu osândă şi judecată avem la trezire un tremur şi o tristeţe a pocăinţei, sunt de la îngerii cei buni.
    La fel pentru visele de la demoni, acelaşi Sfânt Diadoh, ne arată următoarele caracteristici: nu rămân la aceeaşi înfăţişare, se schimbă repede, au forme tulbure, conţin ameninţări, cântă în suflet cu strigăt iar mintea curată trezeşte repede trupul şi uneori se bucură că a recunoscut viclenia lor, iar Sfântul Ioan Scărarul spune că dacă la trezire suntem cuprinşi de mândria celor întrevăzute, dacă suntem cuprinşi de o deznădejde visele sunt de la cel rău. Găsim chiar o anumită simbolistică ale demonilor care apr în vise, la Sfântul Grigorie Sinaitul astfel: dracii poftei – porci, măgari, armăsari, dracii mâniei – lei, dracii lăcomiei – lupi, leoparzi, dracii vicleniei – şerpi, năpârci, vulpi, dracii îndrăznelii – câini, dracii curviei – şerpi, corbi, gaiţe etc. 
    Se cunoaşte că o mare parte din vise sunt atrase de preocupările noastre din starea de veghe: cugetările omeneşti se prelungesc în vise omeneşti; cugetările la cele cereşti le atrag pe cele cereşti din această cauză visele spun mult, celui ce are discernământ duhovnicesc, despre aşezarea sufletească a omului. Astfel cel iubitor de materie şi de dulceţi vede în vis chipuri de muieri şi împleticiri pătimaşe, cel lacom şi iubitor de argint visează aur pe care îl încearcă şi îl înmulţeşte cu dobânzile şi îl pune în vistieri, cel întors şi pizmăreţ se vede urmărit de fiare şi de târâtoare veninoase şi este cuprins de frică, cel îngâmfat şi cu mărire deşartă vede bune aşezări şi întâmplări ale norocului, scaune înalte de stăpânire şi cele ce încă nu sânt le scoate ca şi cum ar fi adevărate, cel mândru şi plin de fudulie se visează purtat în căruţă strălucitoare şi că toţi tremură de stăpânirea lui. În comparaţie cel iubitor de Dumnezeu are în somn descoperirea vederilor, paşnică aşezare a sufletului şi a trupului iar când se trezeşte îşi dă faţa că pe faţa lui are lacrimi, iar în gură vorbirea cea către Dumnezeu. [20]
    Călugărul, şi nu numai, poate trage învăţături şi din vise: "vom recunoaşte astfel semnele nepătimirii: ziua, după gânduri; noaptea, după vise. Şi vom spune că sănătatea sufletului este nepătimirea, iar hrana lui este gnoza care, singură, poate să ne unească cu sfintele puteri." [21]
Dar iată câteva locuri din Pateric unde se spune despre vise, vedenii, năluciri etc.:
    La avva Daniil, 13 când Evloghie "intrând în cetate (Alexandria), am văzut mulţi călugări şi vedeam că pe unii din ei corbii îi loveau peste obraz, iar pe alţii femei goale îi îmbrăţişau şi al ureche le vorbeau; iar înaintea altora, goi fiind ei, copiii jucau şi cu baligă de om îi mânjeau, iar pe unii îi vedeam că ţineau cuţite şi trupuri de oameni tăiau şi dădeau călugărilor să mănânce. Şi am înţeles că fiecare din călugări în ce patimă era căzut, acest fel de draci şi avea care urmau după dânsul şi le vorbea în minte", tot la Daniil, 7-8, când este descoperită Taina Sfintei Împărtăşanii ca realitate a Trupului şi Sângelui Domnului.
    La avva Antonie "oarecare fraţi s-au dus la avva Antonie, ca să-i vestească lui nălucirile care le aveau şi să înveţe de la dânsul, de sunt adevărate, sau de la draci. şi aveau ei un măgar şi a murit pe cale. Deci, după ce au venit la bătrânul, apucând el mai înainte, le-a zis lor: cum a murit măgarul pe cale? Au zis lui: de unde ştii, avvo? Iar el le-a zis lor: dracii mi-au arătat! Şi ei au zis lui: noi pentru aceasta am venit să te întrebăm, că vedem năluciri şi de multe ori se fac adevărate; nu cumva ne înşelăm? Şi i-a încredinţat pe ei bătrânul din pilda măgarului, că de la draci sunt." (Antonie, 14)
    Avva Efrem: "copil era avva Efrem şi a văzut vis, adică vedenie, că a răsărit vie pe limba lui şi a crescut şi a umplut toată partea cea de sub cer, fiind foarte folositoare. Şi veneau toate păsările cerului şi mâncau din rodul viei. Şi pe cât mâncau, se înmulţea rodul ei." (Efrem, 1) şi "altădată iarăşi a văzut unul din sfinţi în vedenie, o ceată de îngeri pogorându-se din cer cu porunca lui Dumnezeu, având în mâini o carte, adică un tom scris din lăuntru şi din afară şi ziceau unii către alţii: cui se cuvine să se dea aceasta? Şi unii ziceau: acestuia; iar alţii: altuia. Dar au răspuns şi au zis: cu adevărat sfinţi sunt şi drepţi. Însă nimănui nu se poate să se dea aceasta, fără numai lui Efrem. Şi a văzut bătrânul că lui Efrem au dat ei cartea. Şi sculându-se dimineaţa, au auzit pe Efrem că întocmai ca un izvor izvorăşte din gura lui şi alcătuieşte. şi au cunoscut, că de la Duhul Sfânt sunt cele ce ieşeau prin buzele lui Efrem." (Efrem, 2)
    Avva Zinon: "spuneau părinţii pentru avva Zinon, că şezând în Schit, a ieşit noaptea din chilia sa, spre luncă şi rătăcindu-se, a făcut trei zile şi trei nopţi umblând şi ostenindu-se, leşinând a căzut să moară. Şi iată un copil a stătut înaintea lui, având o pâine şi un vas cu apă. Şi îi zicea lui: scoală, mănâncă! Iar el sculându-se, s-a rugat, socotind că este nălucă. Iar el a zis lui: bine ai făcut! Şi iarăşi s-a rugat a doua oară şi a treia oară. Şi îi zicea lui: bine ai făcut! Deci, sculându-se bătrânul a luat şi a mâncat. Şi după aceea a zis lui: cât ai umblat atât eşti de departe de chilia ta, ci scoală-te şi vino cu mine! Şi îndată s-a aflat la chilia lui. Deci a zis lui bătrânul: intră, fă-ne nouă rugăciune. Şi intrând bătrânul, acela s-a făcut nevăzut."(Zinon, 5)
    Avva Ilie: "zis-a avva Ilie: am văzut pe un oarecare luând o tigvă cu vin sub subţioara sa şi ca să ruşinez pe draci, că era nălucire, am zis fratelui: ajută-mă să-i ridic rasa. Şi ridicând rasa lui, s-a aflat că nu avea nimic. Iar aceasta am spus-a, că măcar cu ochii de veţi vedea, sau veţi auzi, să nu primiţi, ci mai vârtos păziţi gândurile şi cugetele, ştiind că dracii le pun pe acestea în minte ca să spurce sufletul, să socotească cele nefolositoare şi ca să tragă mintea de la îndeletnicirea cu cele bune, căindu-se de păcatele sale şi rugându-se lui Dumnezeu." (Ilie, 4)
    Avva Ioan Colov: "zis-a avva Ioan, că a văzut oarecare dintre bătrâni, în vedenie, cum trei călugări stau de această parte de mare. Şi s-a făcut glas către dânşii din cealaltă parte, zicând: luaţi aripi de foc şi veniţi la mine! Şi doi au luat şi au zburat de cealaltă aparte; iar celălalt a rămas, şi plângea foarte şi striga. Apoi, însă s-au dat şi lui aripi, însă nu de foc, ci slabe şi neputincioase şi cu osteneală, cufundându-se şi ridicându-se, cu necaz mult a venit de partea cealaltă. Aşa şi neamul acesta, deşi ia aripi, însă nu de foc, ci slabe şi neputincioase" (Ioan Colov, 14) şi "au venit unii la chilia lui avva Ioan şi l-au găsit dormitând şi un înger stând aproape şi apărându-l. şi s-au dus după ce au văzut. Iar după ce s-a deşteptat, a zis ucenicului său: a venit cineva când dormeam eu? Zis-a acela: da, a venit cutare bătrân. Şi a cunoscut avva Ioan, că de măsurile sale era bătrânul şi a văzut pe înger." (Ioan Colov, 33)
    De asemenea găsim vedenii la avva Macarie, 32; la avva Moise,1; la avva Pavel cel Prost, la avva Ruf; cap. IX, 1 şi 6, 19 etc., precum şi un capitol special denumit Pentru multe feluri de năluciri şi înşelăciuni diavoleşti, cu care amăgeşte şi înşală vrăjmaşul pe mulţi, vrând ca să-i smintească din calea mântuirii, să-i depărteze de Dumnezeu şi să fie în zadar osteneala lor, adică capitolul VI.
 

Cât priveşte atitudinea faţă de vise, vedenii aceasta e tranşantă:
"un frate l-a întrebat pe un bătrân iscusit, zicând: avvo, cum zic unii că de multe ori văd arătare îngerească? Răspunsa lui bătrânul, zicând: fiule, fericiţi sunt cei ce văd păcatele lor, iar nu cei ce văd arătări şi alte lucruri." (IX, 21). Avva Arsenie a auzind pe diavol zicând: "eu sunt Hristos" i-a răspuns "eu nu vreau să văd pe Hristos în lumea asta", avva Pahomie l-a auzit zicând: "eu sunt Hristos şi am venit la tine prietenul meu" i-a răspuns "Hristos este pacea, iar tu m-ai umplut pe mine cu totul de tulburare", un bătrân întrebat de draci "voieşti să-l vezi pe Hristos?" răspunde "anatema vouă şi celor despre care ziceţi, deoarece eu cred Hristosului meu, Care a zis: <<de va zice cineva: iată aici este Hristos, iată acolo, să nu credeţi>>" sau "unui frate i s-a arătat într-o noapte diavolul, în chip de înger luminat şi i-a zis: <<eu sunt Gavriil şi sunt trimis la tine să-şi aduc veste bună>>. Iar fratele i-a răspuns: <<vezi că poate eşti trimis la altul, pentru că eu sunt om păcătos şi nu sunt vrednic să văd înger de lumină>>. Zicând acestea, a pierit îndată vicleanul şi s-a făcut nevăzut."
    Desigur că nu întotdeauna lucrurile se întâmplă aşa şi sfârşesc cu victoria nevoitorului. Se întâmplă şi invers, şi sunt destule exemple asupra cărora nu insistăm, fiind o tragedie faptul că după mulţi ani de nevoinţe aspre unii au sfârşit în păcate groaznice fiind înşelaţi de năluciri, datorită nesocotinţei lor şi, în chipul acesta pierzându-şi mântuirea. Ori cu cât ne apropiem de moarte mai tare suntem ispitiţi aşa cum vedem în capitolul final, în capitolul XXVIII.
    Concluzionând, putem spune că dacă omul se află pe cale normalităţii, a urcuşului spre îndumnezeire şi visul lui îl urmează. Vedeniile şi visele în general nu sunt primite, nu se discută cu ele, nu sunt o preocupare ci, sunt descoperite duhovnicului înzestrat cu puterea de deosebire, şi sunt pentru acesta un indicator al stării sufleteşti a ucenicului. Există şi vise bune şi vise rele, şi adevărate şi false, şi sănătoase şi maladive. Ca vise maladive se recunosc: coşmarurile, somnambulismul, somnilochia etc. Veghea continuă la tine însuţi, neprimirea nălucirilor, a viselor, descoperirilor etc. este o mare virtute numită de părinţi, darul trezviei. Aceasta lucrează atât în stare de veghe cât şi de somn, este un fel de străjer înarmat cu platoşa smereniei şi cu lancea Cuvântului lui Dumnezeu.

Sursa: Pr. Petru Suciu / Metode psihoterapeutice în Pateric
[8] Sfântul Ioan Scărarul, Scara, editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992, p. 263.
 [9] Ibidem., p. 258.
 [10] Ibidem., p. 262.
 [11] Constantin Gordos, Vademecum…, p. 27.
 [12] Ibidem., p. 209.
 [13] Sfântul Ioan Scărarul, op. cit., p. 75.
 [14] Arhim. Ilie Cleopa, Despre vise şi vedenii, editura Anastasia, Bucureşti, 1993, p. 120.
 [15] Sfântul Ioan Scărarul, op. cit., p. 76.
 [16] Arhim. Ilie Cleopa, idem., p. 121.
 [17] Ibidem.
 [18] Ibidem.
 [19] Filocalia, vol. I, editura Harisma, Bucureşti, 1993, pp. 415-475.
 [20] Dr. Pavel Chirilă, Pr. Mihai Valica, op. cit., p. 59.
 [21] Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul., colecţia Plural, editura Polirom, Iaşi, 1997, p. 91.

Căutări recente:

Map of Goa Progressive Music (18.03.11) 1996-2007 инструкция по эксплуатации ноутбук es ari anjelina jolis surati AV-Comparatives The Seamstress (2009) Online Fourplay unblock Երգեր Seabiscuit Заправка картриджей hp в Санкт-Пете производственная инструкция мойщика 133BPM Records собейт Pick Up Records/Lizard Яблонского Caro Ornamental Ведьмаку Win32 API CODEX descarca The River Why (2010) http://www.allshares.ge/download.ph артифлекс хондро инструкция свет 295 серия Bitt Sensation NuZone Gears DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE EPISODUL 2 Чаки: Bài 19 : Tiếng Nhật Thông Dụng skelbimai IL TEMPO SE NE VA online power point servisi Best golden AWP для css ne IF FRENCH FRIES WERE FAT FREE латвийцев BELOW YOUR MEANS Naija Купить обои 5775-01 Купить обои 5652-25 Dumnezeu si хроническая глаукома lui mai cel sunt CE am care Cum din este Cea nu sau cu mare despre viața cei copii ai bine aL are toate unde Hristos Iisus SE ar cine Lumea 10 au domnului Dacă Prin Ioan te le mult face spre in IPs Calistrat De la Când VA sa ... pe Un
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
Citate Ortodoxe