12 Iulie 20

Sfântul Serafim de Sarov: Vindecări şi proorociri

  • 23 Aprilie 20
  • Categorie: Minuni ale Sfintilor cu puterea lui Dumnezeu
  • 0
   Sfântul combina uneori vindecările minunate cu unele proorociri despre viitorul celor tămăduiţi sau a însoţitorilor lor. Aşa i s-a întâmplat părintelui Melchisedec, monah la mănăstirea Arzamas. In lume era negustor de peşte şi avea soţie şi copii. Construise o pivniţă de piatră pe care o folosea ca magazie.
   Într-o zi, fiul său de cinci ani, în vreme ce se juca cu un alt copilaş pe scara pivniţei, a căzut şi s-a lovit. De atunci în casă s-a întronat tristeţea: micuţul plângea noaptea. Picioarele îi paralizaseră complet. Nu putea să mişte nici măcar un deget. Trupul îi slăbise. Doar pielea şi oasele rămăseseră de el. Dacă voia să-şi îndoaie picioarele, genunchii îi trosneau. La fel se întâmpla şi când încerca să le întindă.
   Părinţii lui au încercat multe tratamente, dar fără rezultat. In plus, îi apăruse o rană adâncă în piept. In cele din urmă, au hotărât să meargă cu copilul la Sarov, la părintele Serafim. Pe drum, când treceau peste poduri şi bălţi, îl transportau pe braţe. Copilul plângea încontinuu din cauza durerii insuportabile de la piept şi cerea să se întoarcă acasă ca să se întindă şi să se odihnească.
   Când au ajuns la mănăstire, au aflat că Sfântul se afla în pustie. Au rămas însă acolo şi l-au aşteptat răbdători. îndată ce s-a întors, după ce i-a binecuvântat pe toţi, 1-a sărutat pe copilul bolnav pe cap. Părinţii l-au înştiinţat pe Sfânt în legătură cu boala copilului şi acela le-a spus:
   - încetaţi tratamentele şi rugaţi-vă la Dumnezeu.
   Apoi i-a dat copilului să bea ceva, precum şi câţiva pesmeţi.
   La întoarcere, băieţelul era mai liniştit. Părinţii au tăcut după cum le-a spus Sfântul. Peste puţin timp, mama a văzut în vis că aducea acasă, pentru vindecarea copilului, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Kazan, din biserica cu acelaşi nume a Arzamasului. Mişcaţi de acel vis, au adus icoana acasă, unde au făcut priveghere şi aghiasmă.
   După ce s-a terminat slujba, preotul 1-a binecuvântat pe copil cu crucea şi i-a dat să bea aghiasmă şi să sărute icoana Maicii Domnului, care a rămas în casă până dimineaţa. De dimineaţă au psalmodiat o rugăciune de mulţumire şi au dus icoana înapoi în biserică, cu mare evlavie.
   Când mama copilului s-a întors acasă, 1-a luat pe acesta pe genunchi. Deodată picioarele lui s-au relaxat şi s-au întins normal. Părinţii plângeau de bucurie şi uimire, iar copilul a început să umble cu paşi nestatornici. Cu trecerea timpului, starea lui se îmbunătăţea încontinuu, până ce s-a vindecat definitiv.
   În timpul vizitei lor la Sarov, Sfântul îi spusese tatălui copilului să părăsească lumea. Acela se străduia să-şi explice aceste cuvinte şi în cele din urmă a îndemnat-o pe soţia lui să intre în mănăstire împreună cu fiica lor, ca să poată şi el să se facă monah.
   - Şi pe părinţi, care trăiesc împreună cu noi, unde te gândeşti să-i lăsăm? a întrebat ea.
   - Pentru aceştia voi construi o chilie şi le voi oferi cele necesare pentru întreţinere.
   În cele din urmă, soţia a refuzat să devină măicuţă. N-a trecut însă multă vreme şi ea a murit, precum şi părinţii săi. Atunci tatăl împreună cu fiul său s-au închinoviat în mănăstirea Visokogorsk, iar fata în mănăstirea Nicolaevski din Arzamas. în felul acesta s-au adeverit cuvintele pe care Sfântul le rostise cu subînţeles.
 
Extras din: Un serafim printre oameni - Sfântul Serafim de Sarov / Traducere din limba greacă: Cristian Spătărelu - Editura Cartea Ortodoxă Galaţi 2005
Foto: Basilica.ro
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe