12 Iulie 20

Doi copii au rămas vii sub dărâmături, protejaţi de Maica Domnului

  • 19 Ianuarie 20
  • Categorie: Minuni ale Sfintilor cu puterea lui Dumnezeu
  • 0
    În anul 1507 de la patima cea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, în luna mai, s-a produs în Creta un mare cutremur. În acel timp s-au surpat multe case şi nenumărate prăvălii, înăuntrul şanţului, adică în cetatea cea mare. În târgul cel mai dinafară era o prăvălie de cizmărie, pe al cărei zid era zugrăvită Preasfânta Fecioară, la care aveau evlavie cizmarii care lucrau acolo. În fiecare seară, înainte de a pleca de la atelierele lor de cizmărie, îi aprindeau lumânări şi o tămâiau, apoi se duceau pe la casele lor lăsând acolo doi copii (ucenici) pe care îi încuiau înăuntru ca să păzească prăvălia. În noaptea când s-a întâmplat cutremurul, a alergat meşterul să deschidă, ca să scoată copiii. Văzând că toată prăvălia este dărâmată, a socotit că de bună seamă au fost omorâţi de dărâmături. Apucându-se să dezgroape trupurile lor, pe când săpa, i-a auzit pe dânşii vorbind dedesubtul pietrelor. Scoţându-i la lumină într-un chip îndemânatic, i-a întrebat pe dânşii cum s-a făcut de au scăpat cu viaţă? Atunci ei au răspus aşa: „Când am simţit cutremurul, am plâns înaintea Sfintei icoane aceleia şi ne-am rugat Născătoarei de Dumnezeu să ne ajute. Aşa rugându-ne, am văzut că a ieşit din icoană un acoperământ care s-a aşezat deasupra noastră. După aceea, îndată căzând pietrele şi lemnele peste acoperământul acela, am rămas acolo şi de noi nu s-a apropiat nimic. Preasfânta arătându-ni-se întocmai cum era zugrăvită, zicea către noi să nu ne temem. Ea a rămas cu noi până în ceasul în care ne-aţi dezgropat”.  
    Acestea auzindu-le cei ce erau de faţă, au slăvit pe Preasfânta Fecioară, şi au propovăduit în toată cetatea minunea aceasta. Preastrălucitul şi preaînţeleptul ascet, Ieronim Donat, ducele Cretei (un mare învăţat în limbile latineşti şi greceşti) scriind-o, a poruncit de s-a zidit în locul acela o biserică; iar aceea Sfântă icoană a rămas în acel Sfânt Locaş, pentru că zidul pe care era zugrăvită Preasfânta nu s-a dărâmat. Apoi au pus de s-a făcut cu meşteşug alt zid lângă peretele acela. Pictura acelei icoane nu s-a stricat, ci a rămas după cum a fost mai dinainte şi aşa se află şi în ziua de astăzi, căci se sărbătoreşte praznic în cinstea Preasfintei în fiecare an, în nouă zile ale lunii mai, în aducerea aminte a acestei faceri de minuni.  
    Biserica aceea se numeşte „Doamna târgului”. Acolo se găsesc atârnate chipurile cu minunile cele preaslăvite şi de mult preţ. Dar nu numai această minune, ci şi altele nenumărate a săvârşit, şi în fiecare zi săvârşeşte Împărăteasa cea Atotputernică. Pe mulţi naufragiaţi, de mari furtuni pe mare, i-a scos de la înec, pe nenumăraţi oameni tăiaţi şi răniţi, de moarte i-a izbăvit, pe bolnavi şi pe slăbănogi i-a ridicat şi din felurite şi nenumărate primejdii, pe multă lume a mântuit, după cum se poate vedea în biserica cea mai sus zisă, în care sunt zugrăvite toate minunile pe care le-a săvârşit întru slava Dumnezeului nostru care S-a născut dintr-însa negrăit, Căruia I se cuvine toată cinstea şi închinăciunea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (66, Minunile Maicii Domnului, Neamţ, ediția 1924 şi 1990).
 
Extras din: Minunile Maicii Domnului, Protos. Nicodim Mandita, Editura Agapis
Lasa un comentariu
avatar
Articolul lunii
Retele Sociale
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • Comentarii
  • Apreciate
  • Vizualizari
Citate Ortodoxe